Situația economică în Republica Moldova

Republica Moldova este o economie de piață emergentă. Țara este membră a Organizației Mondiale a Comerțului din 2001 și este primul stat ex-sovietic care s-a alăturat acestui club internațional. Moldova beneficiază, de asemenea, de comerțul liber sau preferențial cu 43 de țări (inclusiv cu Turcia). Cele mai importante asociații comerciale și parteneriate la care s-a înscris Moldova:

• ZLSAC- Acordul de liber schimb profund și cuprinzător: 28 de state membre
• CSI - Acorduri cuRusia, Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Uzbekistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan
• CEFTA- Acordul de liber schimb european central: Macedonia de Nord, Albania, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Kosovo, Moldova
• GUAM - Acorduri cu Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova
• OCEMN - Cooperare economică la Marea Neagră): Albania, Azerbaidjan, Georgia, Rusia, Turcia, Armenia, Bulgaria, Grecia, România, Serbia, Ucraina, Moldova

Republica Moldova beneficiază, de asemenea, de sistemul generalizat de preferințe al SUA.

Comerțul dintre țările participante, datorită acestor angajamente, se bazează pe următoarele principii:

• Schimburi liberalizate de bunuri și servicii
• Exportul liber al forței de muncă
• Taxe mai mici
• Bariere tehnice scăzute netarifare sau lipsa acestora, 
• Reforma și modernizarea economiilor
• Armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația și reglementările aplicate în UE.

Aceste acorduri economico-comerciale permit companiilor rezidente din Moldova să acceseze piețe care reunesc peste 880 de milioane de clienți potențiali.

Republica Moldova denotă o creștere continuă în clasamentele internaționale privind mediul de afaceri:

• În indicele Libertății Economice Mondiale 2020 din 2020, Moldova este situată pe locul 87, cu 62,0 puncte, înaintea Greciei (100), Rusiei (94), Chinei (103) și Ucrainei (134). Comparativ cu raportul din 2019, Moldova și-a îmbunătățit scorul cu 2,9 puncte.
• În Raportul Băncii Mondiale privind ușurința de a face afaceri din 2020, Moldova a câștigat 74,4 puncte și a ocupat poziția 48, în fața vecinilor săi România 73,3 și Ucraina 70,2, care s-au clasat pe locul 55 și respectiv pe locul 64. Moldova a depășit, de asemenea, țări precum Ungaria, Italia, Luxemburg și Bulgaria.
•  Raportul de competitivitate globală pentru 2010 elaborat de Forumul Economic Global a acordat Moldovei 56,7 puncte și locul 86 dintr-o listă de 141 de țări cercetate. Țara a avansat două poziții în clasamentul  general. În 2017 a înregistrat cea mai puternică evoluție din regiunea euro-asiatică.
• Anul trecut Moldova a făcut mai ușoară gestionarea permiselor de construcție, având un salt de 13 poziții la acest indicator. 

Principalele sectoare economice sunt agricultura - cu un accent puternic pe produsele proaspete; vinificația - cu mărci de renume internațional; industria ușoară - în special textilă și încălțăminte; carne și lactate; construcții; produse cosmetice; automotoare. Serviciile reprezintă mai mult de 60% din total.

Un argument pentru care Republica Moldova este alegerea corectă pentru investiții este oferta sa de costuri operaționale. Competențele și abilitățile forței de muncă locale raportată la salariile mici: în medie 2,7 euro pe oră sau aproximativ 350 de euro pe lună reprezintă un bun argument pentru investitori.

INFORMAȚIE cu privire la indicatorii evoluției social - economice a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 31.01.2021)

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova. Produsul intern brut diminuând-se cu 8,2% în 9 luni 2020. Majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut, dar influențe majore se remarcă din contul comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (contribuție de -2,4 p.p.), agricultura (-2,1 p.p.), industria (-0,9 p.p.), administrație publică, asigurări sociale, învățământ, sănătate (-0,6 p.p.), activități profesionale, științifice și tehnice (-0,5 p.p.) etc. Totodată, măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii pandemiei au condus la diminuarea accentuată a consumului final, în special a consumului privat, influențând creșterea economică cu -7,7 p.p. Majoritatea companiilor și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare și, astfel, formarea brută de capital a avut o contribuție de -1,9 p.p. la evoluția PIB.

Cererea internă în diminuare a avut impact dezinflaționist și, ca rezultat, rata inflației anuală (decembrie 2020 față de decembrie 2019) a constituit 0,4%, fiind sub limita intervalului de variație al țintei inflației stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%). În scopul atenuării presiunii dezinflaționiste, la data de 06.11.2020 BNM a luat decizia de a micșora rata de bază de la 2,75% până la 2,65%.

Leul moldovenesc s-a depreciat față de Euro. De la începutul anului 2020 moneda națională a marcat o depreciere neesențială de 0,03% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 până la 17,21 lei la 31.12.2020), dar față de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 9,7%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.12.2020 a atins un record istoric de 3783,5 mil. dolari, majorând-se cu 23,7% comparativ cu nivelul înregistrat la 31.12.2019.

Masa monetară M3 la sfârșitul anului 2020 a constituit circa 107,6 mild. lei, majorându-se cu 19,7% comparativ cu sfârșitul anului 2019. Evoluția masei monetare M3 a fost determinată de majorarea banilor în circulație cu 29,9%, depozitelor la vedere – cu 29,5% și depozitelor în valută străină – cu 18,4%. Cererea pentru credite este în diminuare: volumul creditelor noi acordate în anul 2020 a înregistrat o micșorare cu circa 2% față de anul 2019.

Veniturile bugetare au fost sub nivelul din anul precedent, deși în luna decembrie a fost înregistrată creștere. La Bugetul public național au fost încasate venituri în valoare de circa 62,7 mild. lei în anul 2020, în diminuare cu 0,5% față de anul 2019. Totodată, au fost realizate cu 11,1% mai multe cheltuieli, acestea însumând circa 73,3 mild. lei. Astfel, deficitul bugetar a atins un nou maxim istoric (-10,6 mild. lei).

În anul 2020 datoria de stat a atins un nivel maxim istoric – 67,8 mild.lei. Datoria de stat internă însumează 29,2 mild. lei și a înregistrat o majorare de 26,2% față de anul precedent. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de circa 2,2 mild. dolari SUA (38,6 mild. lei) și a crescut cu 31,5% (cu 31,6% - în moneda națională). Criza pandemică a determinat accentuarea necesității de finanțare a bugetului și, astfel, pe parcursul anului 2020 au fost înregistrate intrări de surse externe de finanțare în sumă de 557,4 mil. dolari, comparativ cu 241,8 mil. dolari în anul 2019.

Impactul negativ al pandemiei COVID-19 și a măsurilor restrictive asociate s-au răsfrânt și asupra balanței de plăți. Diminuarea cererii interne în ianuarie-septembrie 2020 a determinat micșorarea deficitului contului curent de 1,7 ori. De asemenea, sistarea activității economice și perspectivele incerte cu privire la viitor au influențat negativ activitatea investițională și, astfel, în perioada de referință intrările capitalului sub formă de investiții străine directe s-au micșorat de 20,5 ori.

Comerțul internațional cu bunuri continuă sa fie afectat de criza pandemică. Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor. În ianuarie-noiembrie 2020 s-au diminuat exporturile cu 11,5%, iar importurile - cu 8,6%. Soldul negativ al balanței comerciale a constituit circa 2,6 mild. dolari SUA, cu 5,9% mai mic decât cel înregistrat în perioada similară 2019.

Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate prin intermediul băncilor de persoanele fizice ale Republicii Moldova au crescut semnificativ. În anul 2020 persoanele fizice au transferat din exterior prin intermediul băncilor din Republica Moldova cu 21,5% mai mult decât în anul 2019. Această creștere substanțială s-a datorat, cel mai probabil, limitării posibilităților de a remite bani prin căi neoficiale în contextul pandemiei COVID-19.

Sectorul industrial rămâne pe un trend negativ fiind afectat de criza pandemică, precum și de seceta din 2020. În ianuarie-noiembrie volumul producției industriale a scăzut cu 5,9%. Cele mai afectate sunt ramurile exportatoare și cele ale industriei alimentare: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse alimentare.

Condițiile climaterice nefavorabile au determinat scăderea esențială a volumului producției agricole. În ianuarie-septembrie 2020 acesta s-a diminuat cu 25,3%, însumând circa 21 mild. lei. Producția vegetală a scăzut cu 35,5%, iar producția animalieră - cu 2,8%. Cele mai mari descreșteri s-au înregistrat la următoarele culturi: sorg, sfeclă de zahăr, soia, porumb, grâu, floarea soarelui, rapița.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat scăderea investițiilor în active imobilizate. În ianuarie-septembrie 2020, volumul investițiilor în active imobilizate a scăzut cu 4,4%, însumând circa 15 mild. lei. Cele mai afectate de criza sunt investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-7%), generând cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-4,6 p.p.). Nu s-au recuperat nici investițiile bugetare (-21,3%), nici cele din surse străine (-8%). Totodată, rămân în scădere investițiile în mașini și utilaje (-14,5%), clădiri nerezidențiale (-19,9%), terenuri (-33,8%). Au înregistrat creșteri investițiile în mijloace de transport (+33,4%), clădiri de locuit (+7%) și construcții inginerești (+6,2%).

Sectorul transporturilor înregistrează în continuare evoluții negative. În ianuarie-noiembrie 2020 transportul de pasageri s-a diminuat cu 46,7%, iar transportul de mărfuri – cu 13,1%. Închiderea hotarelor și restricțiile de călătorie, precum și restrângerea volumului schimburilor comerciale în timpul crizei pandemice au constituit factorii de bază ce au determinat aceste involuții.

Comerțul intern de bunuri cu amănuntul este în creștere, însă comerțul intern cu servicii rămâne în continuare în scădere. În ianuarie-noiembrie 2020, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 3,1% (în prețuri comparabile), celelalte domenii ale comerțului interior fiind în scădere: volumul serviciilor de piață prestate populației – -17,7% (în prețuri comparabile), volumul serviciilor prestate întreprinderilor – -16,5% (în prețuri curente), comerțul cu ridicata – -6,5% (în prețuri curente), comerțul cu autovehicule – -18,9% (în prețuri curente).

Pandemia COVID-19 a produs efecte dramatice industriei de turism. În ianuarie-septembrie 2020 agențiile de turism și tur-operatorii au acordat servicii la 82,1 mii de turiști și excursioniști, de circa 3,9 ori mai puțin față de perioada similară a anului 2019, scăderea fiind cauzată de reducerea numărului de participanți la turismul emițător (de 5,4 ori mai puțin), turismul receptor (-56,3%) și turismul intern (-23,9%).

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 7850,9 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 9,0% față de ianuarie-septembrie 2019. În termeni reali salariul s-a majorat cu 4,1%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 402 Euro sau 452 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7097 lei, fiind în creștere cu 6,6%, iar în sectorul real – 8131,4 lei și s-a majorat cu 9,8%, respectiv (în termeni nominali).

Mărimea medie a pensiei lunare la 01.01.2021 a constituit 2104,5 lei și s-a majorat cu 10,7% față de aceeași dată a anului 2020 în termeni nominali. Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul III 2020 a înregistrat valoarea de 3,4%.

Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în anul 2020 a constituit 50,2 mii persoane și s-a majorat de circa 1,6 ori față de anul 2019. Mărimea minimului de existență în semestrul I 2020, a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2082,7 lei, în creștere față de semestrul I 2019 cu 2,7% (în termeni nominali).